Pe data de 20 aprilie,imediat dupa Pasti comemoram 20 de ani de la moartea unui mare aviator si scriitor al tarii noastre-Doru Davidovici.Cel ce si -a dorit sa moara fericit la mansa,in avionul sau preferat-MIG21.
Doru Davidovici scria in 1981, in "Culoarea Cerului": "Nu sar dintr-un avion cu care se mai poate face ceva..",
pentru ca mai tarziu sa incerce in "V de la Victorie" gandul ultimelor secunde:
"...au venit frangand lumina in cupole de plexi largate prea tarziu, o zecime de secunda prea tarziu, intotdeauna intai avionul, chiar daca avionul, e clar, nu mai scapa - dar daca totusi? - n-a mai fost nici un totusi. Cum nici de alte dati nu mai era nici un totusi, dar daca de data asta?...Daca numai de data asta, aici erau cifra, sufletul de pilot lupta zadarnic cu o matematica lucida, neiertatoare, a fi sau a nu fi.
Dilema trecea din viata pe hartie, de aici din nou in cabina avionului de dubla comanda, dar ce-a fost acolo, ce a putut fi, convorbirile dintre ei, sau tacerea in spaima prabusirii incremenind aerul intr-un bloc straveziu, ce se intampla in cabina unui avion care se prabuseste?
Ce se prabuseste intai in universul acela pilot-avion care oricum se surpa ireversibil si atat de limpede pentru totdeauna, avionul sau pilotul? Au vorbit intre ei, s-a gandit in acele clipe de cadere haotica, pentru ca altfel sareau. Stiu si ce s-a vorbit, "Nu sari, lasa, auzi, LASAAA-L, NU SARII !!", s-au strigat clipe de viata in cabina avionului prabusit in cercuri frante (...) sarim, LASA-L LA MINE!, ACUM IESE!, n-a mai iesit."
• • •
Destin? Uluitoare premonitie? Si una si alta? Nu vom stii niciodata decat ca pilotii dublei 6946 si-au luat ramas bun la fel cum au trait: cu mana dreapta pe mansa si cu cea stanga pe maneta de gaz, intr-un ultim tonou al victoriei asupra uitarii.
Poate ca la fel s-au petrecut si ultimele clipe ale zborului dublei 6946, disparuta de pe radiolocator la 6 kilometri de pista si la 1000 de metri altitudine. Pilotul sau avionul? Doru - avea doar 44 de ani - si Mitica au ales avionul, nestiind ca avionul ii va alege la randul sau pe ei doi, intr-o cumplita imbratisare, si rapindu-i pentru o mult prea devreme intalnire cu eternitatea...
Doru Davidovici scria in 1981, in "Culoarea Cerului": "Nu sar dintr-un avion cu care se mai poate face ceva..",
pentru ca mai tarziu sa incerce in "V de la Victorie" gandul ultimelor secunde:
"...au venit frangand lumina in cupole de plexi largate prea tarziu, o zecime de secunda prea tarziu, intotdeauna intai avionul, chiar daca avionul, e clar, nu mai scapa - dar daca totusi? - n-a mai fost nici un totusi. Cum nici de alte dati nu mai era nici un totusi, dar daca de data asta?...Daca numai de data asta, aici erau cifra, sufletul de pilot lupta zadarnic cu o matematica lucida, neiertatoare, a fi sau a nu fi.
Dilema trecea din viata pe hartie, de aici din nou in cabina avionului de dubla comanda, dar ce-a fost acolo, ce a putut fi, convorbirile dintre ei, sau tacerea in spaima prabusirii incremenind aerul intr-un bloc straveziu, ce se intampla in cabina unui avion care se prabuseste?
Ce se prabuseste intai in universul acela pilot-avion care oricum se surpa ireversibil si atat de limpede pentru totdeauna, avionul sau pilotul? Au vorbit intre ei, s-a gandit in acele clipe de cadere haotica, pentru ca altfel sareau. Stiu si ce s-a vorbit, "Nu sari, lasa, auzi, LASAAA-L, NU SARII !!", s-au strigat clipe de viata in cabina avionului prabusit in cercuri frante (...) sarim, LASA-L LA MINE!, ACUM IESE!, n-a mai iesit."
• • •
Destin? Uluitoare premonitie? Si una si alta? Nu vom stii niciodata decat ca pilotii dublei 6946 si-au luat ramas bun la fel cum au trait: cu mana dreapta pe mansa si cu cea stanga pe maneta de gaz, intr-un ultim tonou al victoriei asupra uitarii.
Poate ca la fel s-au petrecut si ultimele clipe ale zborului dublei 6946, disparuta de pe radiolocator la 6 kilometri de pista si la 1000 de metri altitudine. Pilotul sau avionul? Doru - avea doar 44 de ani - si Mitica au ales avionul, nestiind ca avionul ii va alege la randul sau pe ei doi, intr-o cumplita imbratisare, si rapindu-i pentru o mult prea devreme intalnire cu eternitatea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu